Monthly Archives: July 2015

Home / 2015 / July

Concurs de spețe cu tematică juridică

Asociaţia Consilierilor Juridici „Fidelis Legis” organizează un concurs de spețe cu tematică juridică, în perioada 14 iulie-28 august a.c.

La acest concurs pot participa membrii asociaţiei, data limită de depunere a răspunsurilor fiind 28.08.2015. Răspunsurile (între 1 şi 3 pagini) vor fi redactate în Microsoft Word (mărime caracter 12, font Times New Roman, cu diacritice) şi pot fi transmise până la data specificată la adresa de e-mail contact@asociatiafidelislegis.ro, cu menţiunea “pentru concurs”.

Răspunsurile înscrise în concurs vor fi evaluate de către un juriu numit de Comitetul Director al asociaţiei.

Cele mai bune răspunsuri vor fi publicate în revista LEX și vor fi premiate în bani şi/sau obiecte de către Asociaţia Consilierilor Juridici „Fidelis Legis”.

CONCURS  SPEȚE

 

  1. Menționați care sunt posibilitățile asociațiilor și fundațiilor, recunoscute în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 ca fiind de utilitate publică, de a fi finanțate de la bugetele ministerelor sau ale altor organe ale administrației publice.

 

  1. Specificați care sunt diferențele dintre drepturile personalului militar rănit în teatrele de operații, trimis din zona de operații la tratament medical în străinătate, versus drepturile personalului militar rănit în teatrele de operații trimis din România la tratament medical în străinătate.

 

  1. În raport cu dispozițiile Noului Cod civil, referitoare la stabilirea și executarea obligației de întreținere, precizați dacă unui cadru militar în activitate, la stabilirea pensiei de întreținere datorată copilului său minor, i se poate include de către instanța de judecată în venitul lunar net al acestuia și contravaloarea normei de hrană.

Argumentați răspunsul.

 

  1. Prin Sentinţa penală nr. X/2015, rămasă definitivă, pronunţată în Dosarul nr. XYZ/2014, instanţa, judecând pe inculpatul I.M., stabileşte pentru acesta „o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge”, iar făcând aplicabile dispoziţiile art. 83 alin. (1) lit. a) – d) şi alin. (4) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, „dispune amânarea aplicării pedepsei, …, stabilind un termen de supraveghere de 2 ani …”.

Întrucât statutul persoanei în cauză este cel de gradat profesionist, raportându-vă la reglementările Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, precizaţi şi argumentaţi care trebuie să fie conduita conducerii unităţii militare în ceea ce priveşte raporturile de muncă statuate între angajator şi militarul în cauză.

  1. Apariţia Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, restrânge sfera de cuprindere a învăţământului militar preuniversitar, limitând-o astfel, potrivit reglementărilor art. 34 alin. (1), la învăţământul liceal militar şi învăţământul postliceal pentru formarea maiştrilor militari, a subofiţerilor, agenţilor de poliţie şi agenţilor de penitenciare”.

          În această conjunctură, existenţa, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, a centrelor secundare de învăţare a limbilor străine ridică problema apartenenţei personalului care îşi desfăşoară activitatea în aceste structuri, la una din categoriile de personal existente la nivelul instituţiei militare, respectiv personal civil contractual sau personal didactic.

Specificați cărei categorii de personal dintre cele mai sus enunțate aparțin persoanele încadrate în centrele secundare de învățare a limbilor străine.

Argumentați răspunsul.

 

  1. Argumentați legalitatea acordării compensației lunare pentru chirie unui cadru militar în activitate, detașat și împuternicit să exercite atribuțiile unei funcții prevăzute în statul de organizare al unei unități militare aflate într-o altă garnizoană decât cea în care militarul își are domiciliul.

 

  1. În baza aprobării ministrului apărării naţionale, un ofiţer a fost trimis în misiune permanentă în străinătate pentru a încadra o funcţie la Comandamentul Corpului NATO Dislocabil sub Comanda Greciei NDC Salonic, Grecia, în perioada 07.08.2011-07.08.2014, stabilindu-i-se salarizarea în valută în conformitate cu prevederile HG nr. 22/2004 privind trimiterea în misiune permanentă în străinătate din Ministerul Apărării, HG nr. 837/1995 cu privire la criteriile de salarizare în valută şi în lei ale personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Astfel, instituţia militară a stabilit coeficientul de ierarhizare 2,80 pentru salariul ofiţerului şi indemnizaţia soţiei acestuia.

Nemulţumit, militarul a promovat acţiune în instanţă prin care  a solicitat plata diferenţei de drepturi salariale dintre coeficientul de ierarhizare al salariilor 2,80 şi coeficientul 4,20, apreciind că Direcţia Financiar Contabilă a Ministerului Apărării Naţionale a ignorat Anexa nr. 4 din Legea nr. 334/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 495/2004 privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din Administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate.

În susţinerea apărărilor, instituţia militară susţine că ofiţerii trimişi în misiuni în străinătate de către Ministerul Apărării Naţionale nu se încadrează în categoria personalului diplomatic şi consular, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi Consular al României. Totodată reclamantul induce instanţei, în mod voit, faptul că funcţiile cu caracter diplomatic pot fi asimilate funcţiilor cu caracter pur militar. Instituţia militară mai apreciază că Legea nr. 495/2004 privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din Administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate este abrogată în cea mai mare parte prin Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care la rândul ei este abrogată şi înlocuită de Legea nr. 284/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Având în vedere natura litigiului și calitatea părților, precizați cărei instanțe îi revine competența soluționării cauzei.

Totodată, precizați cel puțin 2 considerente pe care le-ar pute reține instanța de judecată, în sensul admiterii cererii reclamantului.

 

  1. Ministerul Apărării Naţionale a desfăşurat procedura de achiziţie de servicii specifice activităţii de asigurare, care s-a finalizat cu semnarea „Contractului de servicii privind încheierea asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule din înzestrarea Ministerului Apărării”, din 21.12.2006.

Conform pct.10.7. din Contract, Ministerul Apărării Naţionale a încheiat Poliţa de asigurare facultativă de răspundere civilă tip casco a autovehiculelor şi utilajelor Ministerului Apărării Naţionale supuse şi nesupuse înmatriculării în teatrele de operaţii.

În „Tabelul cu autovehiculele asigurate C.A.S.C.O. în perioada 01.03.2007-31.10.2007″, figurează TAB B 33 ZIMBRU, asigurat pentru suma de 931 018 lei, pentru care s-a stabilit o primă de asigurare de 838 lei.

În data de 21.09.2007, în timp ce efective ale ministerului desfăşurau o misiune ordonată, transportorul cu numărul de front specificat mai sus a fost lovit de un dispozitiv exploziv improvizat şi a luat foc instantaneu. Incidentul s-a soldat cu distrugerea în proporţie de 100% a transportorului asigurat.

La 26.09.2007, Ministerul Apărării Naţionale a înştiinţat S.C. Asigurare-Reasigurare Astra S.A. despre producerea riscului asigurat, solicitându-i întocmirea dosarului de daună şi „efectuarea plăţii despăgubirilor”.

În data de 12.01.2008, societatea de asigurări a înştiinţat  Ministerul Apărării Naţionale că „a fost deschis dosarul de daună pentru care s-a achitat în 13.12.2008 suma de 34 000 ron”. Această sumă reprezintă diferenţa dintre valoarea contabilă a bunului asigurat (35 086,84 lei) şi contravaloarea fierului vechi recuperabil (1 086,84 lei).

La solicitarea  Ministerului Apărării Naţionale de a fi despăgubit la valoarea înscrisă în poliţa de asigurare, asigurătorul, în data de 10.07.2009, a precizat că „suma asigurată înscrisă în poliţa de asigurare…reprezintă valoarea de nou a transportorului….în consecinţă despăgubirea nu poate depăşi suma asigurată, cuantumul pagubei şi nici valoarea bunului la data evenimentului”.

Prin încheierea contractului de asigurare facultativă, părţile, Ministerul Apărării Naţionale şi S.C. Asigurare-Reasigurare Astra S.A., au consfinţit la naşterea unui raport juridic care incumbă atât drepturi cât şi obligaţii pentru fiecare dintre acestea. În virtutea acestui raport, asiguratul s-a obligat să plătească prima de asigurare, respectiv 838 lei, pentru suma asigurată de 931 018 lei, iar asigurătorul, la producerea riscului asigurat, să plătească asiguratului despăgubirea stabilită „în limita sumelor asigurate prevăzute în contractul de asigurare”. „În cazul pagubelor produse bunurilor, despăgubirea nu poate depăşi valoarea bunurilor la data producerii evenimentului asigurat” (pct.21, cap.VII din Condiţiile generale privind asigurarea facultativă de răspundere civilă…).

În ceea ce priveşte sumele la care s-a făcut asigurarea, voinţa părţilor contractante, materializată la pct. 10 din „Condiţiile de asigurare”, a fost aceea de a asigura autovehiculele „la sumele declarate de asigurat care nu trebuie să fie mai mari decât valoarea reală a acestora. Prin valoarea reală se înţelege valoarea de nou a vehiculului, mai puţin uzura în raport cu vechimea sa”.

Având de-a face cu o asigurare facultativă, cadrul normativ incident îl constituie reglementările cuprinse în Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările şi completările ulterioare.

Deoarece acest litigiu nu a putut fi soluţionat pe cale amiabilă, Ministerul Apărării Naționale a chemat în judecată societatea de asigurare, solicitând Tribunalului București să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 897 018 lei, reprezentând diferenţa dintre suma asigurată a unui transportor amfibiu blindat şi despăgubirea acordată de către pârâtă.

Menționați care ar putea fi, în opinia dumneavoastră, soluţia instanţei de judecată cu privire la valoarea reală a bunului asigurat. Argumentați răspunsul.

 

 

  1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti-Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal, reclamantul – ofiţer în cadrul Ministerului Apărării Naţionale – a solicitat emiterea unei ordonanţe preşedinţiale prin care instituţia militară să fie obligată să conserve gradul militar actual al funcţiei ocupate anterior şi să nu încadreze această funcţie, până la data pronunţării instanţei asupra cererii de suspendare a executării ordinului de eliberare din funcţie, care face obiectul unui alt dosar aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VlII-a Contencios administrativ şi fiscal.

 

Întrebare:

Care sunt soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa de judecată şi consecinţele directe, în funcţie de hotărârea adoptată?

 

Situaţia în fapt.

Începând cu data emiterii ordinului ministrului apărării naţionale nr. MP-XX/20XX, reclamantul a fost eliberat din funcţie şi numit, în interes de serviciu, într-o altă funcţie corespunzătoare pregătirii militare şi profesionale, cu toate drepturile financiare avute anterior.

Reclamantul a urmat procedura administrativă de contestare a ordinului emis de către ministrul apărării naţionale; ulterior, nemulţumit de răspunsul primit la plângerea prealabilă, a formulat acţiune în instanţă prin care a solicitat suspendarea executării acestui act administrativ şi, concomitent, cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale în cauză.

În cuprinsul cererii de emitere a ordonanţei preşedinţiale, reclamantul arată că urmăreşte înlăturarea oricăror piedici care s-ar ivi cu prilejul punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti de suspendare a executării actului administrativ contestat.

 

Dispoziţii legale aplicabile:

  1. Codul de procedură civilă – prin prisma analizăriiîntrunirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile art. 996 alin. 1 şi alin. 5.
  2. Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
  3. Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.